– Excelența Voastră, bună ziua!
– Bună ziua!
– Cum vă simțiți în calitate de ambasador aici, în Bulgaria, de câțiva ani deja?
– Timpul trece foarte repede. Sunt aici de aproape trei ani. Cum mă simt în frumoasa dumneavoastră țară? Ca ambasador, este o plăcere și un privilegiu să slujesc în Bulgaria – o țară vecină apropiată și prietenă. Așadar, ce pot spune? Sunt foarte recunoscătoare pentru această oportunitate în cariera mea diplomatică.
– Înainte de Bulgaria, în ce țară ați fost?
– Am fost ambasador în Țările de Jos. Deci, într-un fel, fără să vreau să prevestesc nimic, subiectul Schengen m-a urmat cumva.
Și permiteți-mi să completez răspunsul la prima întrebare, fiindcă e important. V-am spus cum mă simt ca ambasador – privilegiată. Dar și ca româncă, ca persoană, ca om, trebuie să spun că mă simt ca acasă. Aproape chiar acasă, fiind atât de aproape.
– Poate pentru că românii și bulgarii seamănă foarte mult. Ați observat asemănări?
– Da, aceasta a fost una dintre primele impresii când am sosit aici – și, într-un fel, a fost o ușurare. Însuși momentul simbolic al sosirii mele a fost 1 Martie – Mărțișorul, Martenița – o tradiție pe care o împărtășim complet identic. Această celebrare a primăverii, a optimismului, a renașterii, care învinge iarna – ne unește.
A fost momentul în care am înțeles că putem promova împreună tradițiile noastre la nivel internațional. Spun asta pentru publicul dvs. – România, împreună cu Bulgaria și Macedonia de Nord, au reușit includerea acestei tradiții în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Astăzi, această tradiție comună este cunoscută în întreaga lume.
– În biblioteca din spatele dvs. vedem multe cărți de autori bulgari traduse în română.
– Așa este. Traducerea reciprocă a literaturii este o altă punte între noi. Sunt bucuroasă să spun că România participă în fiecare an la Târgul Internațional de Carte de la Sofia – avem standuri proprii, autori români invitați care discută alături de autorii bulgari.
Peste 80 de autori români – clasici și contemporani – sunt traduși în bulgară. Iar cărțile lui Georgi Gospodinov sunt toate traduse în română. Cititorii români îl cunosc foarte bine.
– Acum obiectivul principal al României și Bulgariei este aderarea completă la spațiul Schengen. Ce părere aveți? Va fi Austria de acord și când?
– Ceea ce pot spune, și este important, este că după mai bine de un deceniu de pregătire și așteptare, s-a făcut un pas esențial.
De la 31 martie, cele două țări ale noastre sunt în spațiul Schengen aerian și maritim. Cetățenii noștri pot călători liber pe calea aerului în tot spațiul Schengen.
– Dar este o aderare parțială.
– Da, este o aderare în curs. Procesul trebuie finalizat și va fi finalizat. Obiectivul este să se întâmple până la sfârșitul acestui an.
Este un pas logic și natural. Deja România și Bulgaria emit vize Schengen de scurtă durată – ca orice stat membru. Dacă ni se oferă această responsabilitate, de ce să nu ni se acorde și dreptul de a elimina controalele la frontierele terestre?
– Aproape sigur, Bulgaria nu va adera la zona euro în 2025. Ce spuneți despre România?
– Urmărim cu mare interes procesul bulgar. Și chiar cu admirație. În ciuda provocărilor politice, autoritățile bulgare au fost consecvente.
Banca Națională a Bulgariei a făcut pași semnificativi. Consider că întrebarea nu este „dacă”, ci „când”. Va fi bine pentru cetățeni, pentru economie și pentru cooperarea româno-bulgară.
– Care este situația în România?
– România, în prezent, nu îndeplinește toate criteriile. Deficitul bugetar e încă peste limita acceptată. Dar țara noastră a avut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul deceniu – creștere constantă de peste 3%, chiar și în pandemie.
Suntem încrezători că, odată ce criteriile vor fi îndeplinite, România va adopta euro.
– Cum vedeți dezvoltarea parteneriatului strategic româno-bulgar?
– Avem acest parteneriat strategic de un an, semnat de președinții noștri la Sofia, pe 15 martie.
Documentul trasează direcțiile relațiilor bilaterale: conectivitate (infrastructură, digitalizare, energie, mediu), apărare și securitate, cooperare în afaceri europene și internaționale, și, nu în ultimul rând – schimburile între oameni: universități, municipalități, cultură, ONG-uri.
– Câți români trăiesc și lucrează în Bulgaria?
– Numărul variază, dar nu este mare. Suntem vecini și mulți se întorc acasă la sfârșit de săptămână.
Trebuie să distingem între comunitatea istorică – etnici români care trăiesc în zonele dunărene ale Bulgariei – și cei veniți recent pentru muncă sau afaceri.
Asemenea comunității bulgare din România, care are reprezentare parlamentară, avem și școli. La București există Liceul „Hristo Botev” de 25 de ani, iar la Sofia – Liceul românesc „Mihai Eminescu”.
– Vă place să călătoriți în Bulgaria? Aveți un loc preferat?
– Ca ambasador, trebuie să cunoști țara întreagă, nu doar capitala. Călătoresc des, oficial sau în familie.
Un loc care m-a impresionat profund este Koprivshtitsa. Acolo am înțeles Renașterea Bulgară și cum marii intelectuali bulgari și-au găsit refugiu în România – la București, Galați și în alte orașe.
Au găsit adăpost, dar și sprijin pentru lupta de eliberare. Am văzut documente, scrisori – m-am conectat profund cu spiritul Bulgariei și cu respectul pe care îl aveți pentru figuri ca Rakovski, Botev, Karavelov. Admir enorm această memorie vie.
– Vă mulțumesc foarte mult.
– Mersi, mulțumesc și eu!
Add a Comment